Este vorba de o scurta prezentare a editiei a III-a, (poate cea mai reusita si mai de succes, avand in vedere cel putin numarul participantilor), elaborata la vremea respectiva de catre dra studenta Oana Armega. Tema acelei editii a fost ''Revolutia romana din decembrie 1989''.
Intre timp a mai trecut o intalnire, in care am discutat despre Razboiul rece si am proiectat filmele ''Portretul luptatorului la tinerete'' si ''Binecuvantata fii inchisoare!'', o noua capodopera a regizorului Nicolae Margineanu, dupa ''Undeva in est'' si ''Priveste inainte cu manie''.
Speram ca in acest an universitar va urma o editie ''rotunda'', a V-a.
''Facultatea de Litere şi Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” a organizat ediţia a III-a a Cercului Ştiinţific Studenţesc de Relaţii Internaţionale şi Istoria Secolului XX „Vlad Georgescu”. Cercul este coordonat de lector dr. Hadrian Gorun, iar studenţii organizatori au fost Mihaela Ciorei, Anca Păun şi Dana Spătaru.
Lucrările prezentate s-au centrat pe tema revoluţiei romane din 1989.
În deschiderea reuniunii, Hadrian Gorun a evocat personalitatea şi activitatea istoricului anticomunist Vlad Georgescu şi a prezentat succint contextul internaţional la sfârşitul anilor ‘80, cele mai importante evenimente care au determinat prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa centrală şi de est.
Lucrarea „Manifestări de protest anterioare momentului decembrie 1989 - Greva minerilor din Vale Jiului (1977)” susţinută de Simona Mijoiu, a ilustrat mişcarea spontană de revoltă a minerilor din Valea Jiului, aceştia fiind nemulţumiţi de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program, de indiferenţa regimului comunist faţă de situaţia de mizerie în care trăiau.
„Consideraţii privind revolta minerilor de la Motru (1981)”, lucrare prezentată de Gabriel Marcu a consemnat o nouă dramă pe „frontul” cărbunelui, un şir de lupte ale minerilor cu autorităţile, lupte ce au început în 6 august 1929, Lupeni, continuând cu august 1977, tot la Lupeni.
A fost prezentat un montaj video despre revoluţia română cu evenimentele de la Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti.
Florentina Gâza a surprins câteva aspecte referitoare la „Revolta muncitorilor braşoveni (1987)”: mizeria socială şi financiară impusă de regimul comunist care aduce pe muncitori într-o stare disperată.
Un alt montaj video a reiterat mărturiile lui Horia Roman Patapievici, care, arestat pe 21 decembrie, dus la Inspectoratul General al Miliţiei şi apoi mutat la Jilava, a fost martor al suferinţelor din decembrie 1989.
Anca Păun a prezentat lucrarea „Începutul sfârşitului pentru regimul Nicolae Ceauşescu, Timişoara (16-20 decembrie 1989)”.
Ana Maria Antonov a susţinut lucrarea „Bucureşti, 21-22 decembrie 1989 şi prăbuşirea dictaturii ceauşiste”.
Au fost proiectate scurt-metraje referitoare la atmosfera din stradă, din 22 decembrie 1989.
„Evenimentele din decembrie 1989, între revoltă populară, revoluţie şi lovitură de stat”, lucrarea prezentată de Roxana Taurul a scos în evidenţă faptul că opiniile asupra evenimentelor din 1989 sunt împărţite. Unii autori s-au concentrat mai mult asupra persoanelor care au preluat puterea după înlăturarea soţilor Ceauşescu şi consideră că ceea ce s-a întâmplat este o lovitură de stat, iar alţii pun accentul pe revolta populară izbucnită la Timişoara între 16 şi 17 decembrie, care a atins apogeul la Bucureşti, între 21-22 decembrie, considerând evenimentele drept o revoluţie.
Lucrările studenţilor participanţi au probat o certă valoare sub aspectul documentării şi al cercetării, dar şi o apreciabilă forţă evocatoare în scriitura evenimentelor.
Oana ARMEGA, studentă a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe Sociale, Secţia Relaţii Internaţionale şi Studii Europene
http://www.timpulgj.ro/arhiva/517/actualitate.htm
