joi, 14 septembrie 2017

Amintiri din copilărie. Universitatea Craiova- o iubire eternă...


    Iubesc echipa de fotbal Universitatea Craiova de mic copil, mai precis, de prin 1983-1984, din perioada ei de glorie. De fapt, după 1984, a început un declin, cel puțin pe plan internațional. Pot afirma că, până în acest moment, este singura iubire care a corespuns exigențelor mele și care nu m-a dezamăgit niciodată...Sau aproape niciodată. Ori, dacă m-a dezamăgit,a fost ceva vremelnic și, după vreun răstimp scurt de supărare, am revenit mereu lângă această frumoasă formație. De ce Universitatea Craiova? În primul rând pentru că a fost, prin excelență, echipa anti-sistem în timpul regimului comunist, simbolul nonconformismului în fotbalul de la noi. La 4-5 ani, eram convins că portarul joacă rolul cel mai important. De aceea, eram tare bucuros și mândru când tata mă striga uneori Silvică (de la numele legendarului portar al Craiovei și al naționalei României, Silviu Lung). Bunica chiar îmi cususe pe un tricou un număr 1... Îmi aduc aminte și că la sfârșitul nefericitului meci, din deplasare, din 1984, cu Zeleznicear Sarajevo, din Cupa UEFA, aveam ochii în lacrimi. La școală, în clasele primare, în afară de mine, de colegul și prietenul Vlad, și încă vreo 2 colegi,ceilalți erau fani ai Stelei, echipa la modă după câștigarea C.C.E, în 1986. Îmi plăcea să fiu altfel... 

joi, 6 iulie 2017

Admitere la Facultatea de Științe ale Educației și Management Public a Universității Constantin Brâncuși din Tg. Jiu


Perioada de înscrieri: 10-26 iulie; 4-14 septembrie 2017



Licență

Relații Internaționale și Studii Europene- 44 locuri (22 buget, 22 taxă)
Administrație Publică- 47 locuri (25 buget, 22 taxă)
Limba și literatura engleză-Limba și literatura română- 50 locuri( 22 buget, 28 taxă)
Pedagogia învățământului primar și preșcolar- 50 locuri (19 buget, 31 taxă)

Masterat

Administrație Publică Europeană - 39 locuri (11 locuri buget, 28 locuri taxă)
Administrarea și Conducerea unităților de învățământ - 40 locuri (12 locuri buget, 28 locuri taxă).
Managementul Poliției Locale- 38 locuri (2 locuri buget, 36 locuri taxă).

sâmbătă, 18 februarie 2017

Amintiri din copilărie cu... Adrian Pintea

          Imi aduc aminte că era prin anii '80...Eram micuț. Televiziunea română difuza filmul ''Iancu Jianu'', cu Adrian Pintea protagonist. Era un erou pentru mine. Cred că atunci, de fapt, mi-a încolțit întâia oară în minte vaga dorință de a deveni actor. Ulterior am renunțat la această ambiție...Până la urmă, un profesor trebuie să fie puțin și actor... Revenind, persoanjul principal din film a fost împușcat mortal la final. Asta m-a facut să izbucnesc în lacrimi. Mi-am revenit complet numai a doua zi, când mama m-a dus la chioșc să îmi arate o revistă, cu Adrian Pintea, viu și nevătămat, pe copertă... Deci, de fapt, nu murise, am reflectat eu atunci...

luni, 27 iunie 2016

Admitere 2016 la Facultatea de Științe ale Educației și Management Public, Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu


Stimați candidați,

Admiterea la Facultatea de Științe ale Educației și Management Public, Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu, va avea loc în perioada 13-26 iulie, la sediul din Strada Griviței, Nr. 1.


Specializări Licență: Relații Internaționale și Studii Europene (50 locuri, din care 25 fără taxă), Administrație Publică (51 locuri, din care 25 fără taxă), Limba și Literatura engleză-Limba și Literatura Română (50 locuri, din care 18 fără taxă), Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (50 locuri, 17 fără taxă)


Specializări Masterat: Administrație Publică Europeană, Sisteme Administrative și Relații Internaționale, Administrarea și Conducerea Unităților de Învățământ, Securitate și Relații Internaționale, Management Educațional, Managementul Poliției Locale.


Vă așteptăm!

vineri, 25 martie 2016

Totalitarism, terorism, eliminare, convertire



         Totalitarism, terorism, eliminare, convertire...

        Dintr-o perspectivă metaforică, totalitarismele (nazismul şi comunismul) au întruchipat "ciuma" (Albert Camus) unui veac, calificat de mulţi drept "secolul - lagărelor" sau al "extremelor". Dacă nazismul a postulat "a priori" superioritatea unei rase față de altele, comunismul a stabilit drept axiomă superioritatea clasei muncitoare, ceea ce justifica statutul ei de clasă conducătoare. Îndeosebi comunismul a utilizat, între altele, două mecanisme împotriva celor damnați pe criterii de clasă: convertirea obligatorie, sub constrângere și, după caz, eliminarea, "vaporizarea" (George Orwell). Posibilitatea convertirii era oferită cu cinism de puterea comunistă ca un suprem act de clemență în favoarea indezirabililor, care doreau să fie ''recuperați''. Cei care refuzau converitirea, menținându-și verticalitatea, erau fie plasați la periferia societății, devenind ''marginalii'' (Jacques Le Goff) secolului XX, fie erau sortiți să dispară în "Holocaustul''social.
     Rămânând la aceeași abordare metaforică, putem considera în mod just că fundamentalismul religios islamic este incarnarea ''ciumei'' secolului al XXI-lea. Radicalismul extremist al organizației teroriste djihadiste Statul Islamic implică parțial mecanisme similare de luptă împotriva inamicilor religioși, priviți și percepuți de la bun început cu ostilitate nedisimulată. Creștinul este reprezentat ca un dușman ireconciliabil. Intoleranța față de alteritate este o constantă vizibilă atât în totalitarisme cât și în radicalismul islamic. "Necredincioșilor" li se rezervă doar două alternative: convertirea la Islam sau moartea. Françoise Thom aprecia că nazismul s-a fundamentat pe o biologie falsă (contrafăcută), iar comunismul pe o sociologie falsă (contrafăcută). Am putea conchide extrapolând că "ciuma" începutului de mileniu al III-lea (fundamentalismul religios care s-a îndepărtat de litera Coranului) se întemeiază pe o religiozitate contrafăcută, pe credința eronată în infailibilitatea propriei religii și a superiorității ei.
       Pe de altă parte, autointitularea și autoproclamarea unei organizații teroriste, a unui actor nonstatal drept "Stat Islamic" relevă două aspecte semnificative: veleitățile sale de universalitate și, mai ales, declinul rolului consacrat al statului ca principal și cel mai important actor al relațiilor internaționale. Așadar, una dintre asumpțiile fudamentale ale realismului clasic și realismului structural este pusă serios sub semnul îndoielii în urma ultimelor evoluții.
          Cum ar putea fi eradicată "ciuma" prezentului? Numai prin unitate, prin solidaritate, printr-un efort conjugat al democrațiilor occidentale, în frunte cu SUA. Ele vor trebui să își coordoneze eforturile cu statele din Orientul Mijlociu dispuse să lupte contra acestu flagel ucigător, terorismul. Terorismul reprezintă cea mai josnică și lașă formă de violență și este nevoie să fie condamnat și îndeosebi combatut. De asemenea, este necesar ca societatea occidentală să se reîntoarcă la valorile și principiile creștine.Trebuie să reflectăm îndelung asupra afirmației profetice a luiAndré Malraux: "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc"...



miercuri, 23 septembrie 2015

Arc peste timp: 21 august 1968-21 decembrie 1989

            La 21 august 1968, secretarul general al P.C.R., Nicolae Ceaușescu rostea faimosa cuvântare de condamnare a invadării Cehoslovaciei de către armatele Organizației Tratatului de la Varsovia. 21 de ani mai tarziu, de la același balcon, tot într-o zi de 21, dar în decembrie 1989, președintele R.S.R. se adresa din noi mulțimii. În 1968, Ceausescu devenea un fel de copil rebel al blocului comunist, un simbol al antisovietismului, imagine pe care a cultivat-o asiduu, cu succes vizibil până în anii 1980 în politica sa externă. 
           De asemenea, în 1968, el se afla la apogeul popularității interne. Conducătorul român a utilizat cu abilitate un eveniment din relațiile internaționale pentru a-și consolida poziția si popularitatea pe plan intern. Seduși de discursul cu accente naționaliste și deopotrivă antisovietic al lui Ceaușescu, unii intelectuali români, printre care și Paul Goma, s-au reconciliat cu regimul, înscriindu-se în P.C.R.. Mai mult, Nicolae Ceaușescu și-a atras simpatia altor intelectuali din blocul sovietic, unde opresiunea era, în acel moment, mult mai accentuată decât în Romania. Însă, după cum am subliniat intr-unul dintre articolele mele (în care am încercat să analizez câteva dintre rațiunile degradării imaginii internaționale a regimului ceaușist), după 1985, în special, cartea antisovietismului nu s-a mai dovedit câștigătoare pentru liderul de la București.  
         Din inerție și (sau) , probabil, din disperare, conducătorul a făgăduit mulțimii adunate în piață la mitingul din 21 decembrie 1989, ameliorarea nivelului de trai, prin creșteri salariale, majorarea pensiilor sporirea alocațiilor pentru copii. Populația era totuși prea greu încercată de privatiuni, generate de obstinația cu care Ceaușescu a ținut să achite întreaga datorie externă. În 1989, precum în 1968, Ceaușescu s-a străduit din nou (de această dată fără succes) să facă aluzie la prezervarea suveranității și a integrității teritoriale a statului român.

Alte ziceri



Soluția pentru a fi mereu primul (prima): intri în competiție doar cu tine însu(ă)ți.

O aprindere de călcâie, aparent pasageră, ar putea genera un scurtcircuit, dacă flama ajunge la inimă.

Este firesc ca propensiunea pentru promovarea asiduă a unui cult al personalității să se manifeste îndeosebi la inși cu personalitate slabă.

Când îngheaţă, lacrimile cerului se metamorfozează în vată...

Când minciuna devine Adevăr și este legitimată oficial ca atare, înseși temeliile Lumii sunt zdruncinate.

Trăim într-o eră a incertitudinii...Singurul lucru cert este că totul este incert.

Unii visează (și) cu ochii deschiși... Alții nu visează deloc.

Beție de cuvinte- stare de ebrietate ce nu este cauzată de consumul excesiv de alcool.

Mănânci muştar...Ai grijă să nu îţi sară!...